Abuzuri

din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!

Episodul 7

Postat la: 5.04.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu

Cazul Tâncăbești

Rechin ucigaș la Tâncăbești!

Valviiiiis… Jeane, zona de protecţie, înapoi!

În primul rând, un sfat gratis: în viaţă, trebuie să ai şi prieteni şi duşmani. Prietenii te învaţă ce trebuie să faci, iar duşmanii te obligă să faci ce trebuie.

Să fiu sincer, nu-mi face plăcere să-ţi vorbesc la per tu. Dar o fac pentru că, îţi aminteşti, la întâlnirea pe care am avut-o la sediul măreţului tău holding de la etajul I, din Bucureşti, după nici o jumătate de oră de discuţii, ai jucat (destul de prost, n.mea) fazele cu indignarea, cu degetul acuzator şi tutuiala. Pezevenghi, fiţos şi histrionic. Lasă că sunt mai în vârstă, cu destui ani, decât tine. Iar eu, decent până la sfârşit, nu te-am scos din… dvs. Mint? Verifică, ce naiba! Doar ţi-am făcut cado’ minicaseta cu imprimarea întrevederii. Să n-aud că ai rătăcit-o, că mă fac foc!

Nici nu știi

Hai să-ţi traduc: faza e că, deşi mă opun din toate puterile, descopăr că de fapt, ai putea să mă consideri un prieten. Ce zici de asta?

Fii atent! Reciteşte povața de la început! Acum! Gata? Dacă nici în clipa asta nu bănuieşti ce urmează, mă forţezi să-ţi spun pe faţă: în cazul Tâncăbești – prin tot ce-am scris despre adevăratul tău chip şi marele calibru de „investitor”străin – am demonstrat că eşti acel specimen de rechin ucigaş, care te-ai furişat (răpitor perfid) şi în subsolul mineral din Ţinutul Dornei, de unde izvorăşte apa care te-a făcut bogat, peste noapte. Iar de acolo, scoţi capul la suprafaţă şi de câţiva ani… vrei pământ! Calmează-te! N-ai tu treabă cu Coşbuc. Tu vrei pământ moca! Dacă nici acum nu înţelegi ce vreau să spun şi insişti că nu ştiu exact ce faci, înseamnă că ai ceva cu mine.

Rechin ucigaș la Tâncăbești!

E de ajuns unul. Apoi gustul sângelui atrage fiarele. Dar locul e de rău augur. Pentru că, în general, „Nu există pungăşie, înşelăciune care, odată descoperită, să nu aducă pagubă”. O spune Victor Hugo, pe care n-am timp să cred că vrei să-l contrazici. Este că te atrag aşa, cumva, afacerile cu pământuri agricole? Chestia asta ţi-a venit peste noapte? Nici vorbă. O cloceşti de peste 3 ani. Hai, că vreau să-ţi văd tupeul când zici ”nu”!

Te-a înţepat alături

Devine aproape sigur că medicul sau felcerul care spuneai că te-a „vaccinat împotriva afacerilor imobiliare”, n-a avut nimic în seringă. Ori nu te-ai uitat tu unde te-a înţepat, fire sperioasă cum eşti. Ai întors capul, te-a ciupit şi tu, bucuros, ai crezut că gata injecţia! Deocamdată, îţi amintesc ce afirmai la 22 noiembrie trecut, în studioul tv al postului B1, cu care te-ai împrietenit adânc. României i-ar trebui o: «„stabilire clară a strategiilor : agricultura, energia, IT-ul, industria alimentară, sunt vinuri extraordinare, procesatorii de carne. E un pământ de 9 milioane de hectare”». Chestia de la urmă e actuală. Dar ce să faci tu cu atâta suprafaţă? Ceva la fel cum ai călcat peste oameni vii de la „Vitipomicola Sâmbureşti”? Eşti în lucru şi cu subiectul ăsta.

Fudulia lui Valvis

E o chestie mică să ţii minte toate aiurelile, minciunile debitate zălud. Uite ce-mi spuneai, vehement, la 13 martie a.c. „în 2008 eu am declarat că sunt vaccinat împotriva investiţiilor… În viaţa mea nu am avut afacere imobiliară. Nici una. Eu, speculator?”

Păi, în 2010 declarai unei reviste că îţi construieşti un mic sat (!? n.n.) în insula Santorini, aşa, nişte case „nu pentru uz comercial, ci pentru uz de prieteni“. Nu cumva e şi vila aia (foto) ce are camere de închiriat? Că apare pe toate site-urile agenţiilor de turism în Grecia.

Cât tupeu să ai să minţi în faţă?

Uneori, banii te costă.

Apropo! Mă întrebai dacă am scris la comandă şi dacă sunt plătit? Cred că mă confunzi cu fătuca aia, care povesteşte peste tot, cum ţi-ai plătit apariţiile prin presă. Cel puţin despre articolul ei o spune pe şleau, oricui o întreabă sau nu. Vezi? Aşa devii şi tu, pe zi ce trece, din ce în ce mai neglijent cu vorbele. Uite, îţi mai fac un serviciu gratuit. Ia aminte la asta: te-ai gândit vreodată că cel care crede că orice problemă se poate rezolva cu bani poate fi bănuit că rezolvă orice problemă pentru bani? Alt apropo! Pe finul tău de la „Vitipomicola Sâmbureşti” ai reuşit să-l scoţi din faza aia cu cumpăratul acţiunilor? Sau tot împreună lucraţi? Lumea e mică, Jeane.

Afaceri în ruină

Despre ratări, marca Jean Valvis, în episoade viitoare. Mărunt şi cu detalii. Avem treabă multe luni, de-aici încolo. Pot să-ţi ofer însă un indiciu: ICPCPAM. Adică Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Păsărilor şi Animalelor Mici, din Baloteşti. Jeane, intuieşti cam ce vreau să spun despre capacitatea ta de investitor? Dar şi de vicepreşedinte al Clubului Investitorilor Străini din România? Că de promis verzi şi uscate la televizor, despre cum aduci tu de la Club investiţii pentru România de 35 de miliarde de euro sunt sastisit. Chiar n-ai bun simţ? Peste tot pe unde ai trecut, ai adunat saci cu înjurături. Vorbim mai încolo, lunile următoare. Promit.

Jeane! Zona de protecţie înapoi!

Ştii de ce zona de protecţie nu-i a ta? Şi nici nu poate fi?

Jean Valvis, concentrea­-ză-te! Wake up!

Uite, o scriu rar, cu pauze între cuvinte. Pentru că zona de protecţie este a lacului! Da? A lacului. Nu ţi-o fi convenind, da’ e Lege, de-adevăratelea.

Şi, în relieful României, peste sute, mii de ani lacul Tâncăbești tot va avea această fâşie de pământ. Lacul. Nu tu! Atenţie, că pe ea vor circula oameni, în diverse momente. Câte vor fi de urgenţă, intervenţii, pază sau administrare, tot atâtea pot fi şi de kiki-ri-ki.

Adică de promenadă, sport, mişcare…

Multe alte detalii si in paginile urmatoare :