Feţele ascunse ale lui Jean Valvis


din seria : La Tâncăbești, cand “lumea strâmbă” își trage apa la picioare!


Episodul 23

Postat la: 8.11.2013 – Jurnalul de Ilfov

de Eugen Dichiseanu


Dezvaluiri

Cazul Tâncăbești

„Poţi zâmbi și iar zâmbi. Și totuși să fii mișel” (W.Shakespeare)


Prima grijă a ipocritului este să nu-i descoperi gândul. Şi intenţia. Cea adevărată.

Când nu vrea să-l simţi cum e, se ascunde în spatele măştii mieroase. Trebuie să te convingă cât îţi e de prieten. Cel mai bun prieten! Cât îţi vrea el binele. Tot binele din lume!

Pentru asta şi-a exersat tehnicile înşelătoare, până la detaliu. Şi are trusa măştilor, la îndemână. Pentru orice situaţie.

Afirmă sus şi tare că e un sentimental dezinteresat. Arsenalul lui? Privirea, zâmbetul cald, vorba dulce, aerul că vrea binele tuturor – şi al tău în special – sunt „armele” lui convingătoare. Pe astea le foloseşte cel mai mult.  

Eficienţa lor e verificată de numărul victimelor. Ei sunt oamenii cinstiţi şi oneşti, credulii, adică ţintele sigure ale scornelilor prefăcute. 

Valvis, marele afacerist sărac

Jean Valvis a apărut în România prin 1994. E anul în care înfiinţează firma „Dorna Apemin”. Reţineţi faptul că e o societate pe acţiuni, cu capital româno-elveţian. Participarea investitorului elveţian şi a lui Valvis în această afacere era egală. Adică de 50-50 %. Numai că în 2002, Valvis vinde „Dorna Apemin” gigantului Coca-Cola. Preţul? 39 milioane de dolari. Printr-o inginerie penală, bogătaşul partener a primit de la Valvis doar 4,5 milioane de dolari. Ăsta ar fi punctul 1. 

Punctul 2: în anul 1998 grecul înfiinţează Dorna Lactate SA. Pe care o vinde în 2008 grupului francez „Lactalis”. Preţul? Între 70-100 milioane de dolari. La fel, bancherul elveţian a primit doar o mică sumă, din banii cuveniţi.

Doar aceste două momente ne interesează, deocamdată. 

Pentru că, iată întrebările: A avut Valvis bani personali pentru lansarea afacerilor lui din România? Răspunsul – pe care acum îl ştie toată lumea – este nu! Dar ai cui erau, de fapt? 

Cine a fost multimilionarul Hans Bertschmann?

Răspuns: un bancher elveţian. Întrebare: Cum s-a legat viaţa săracă a lui Valvis de conturile grase ale bogătaşului elveţian? Păi, iată ce ştie astăzi toată presa din România, pentru că „ieri” habar n-avea de toate astea. 

<< În 1992 Valvis l-a cunoscut pe Bertschmann, prin intermediul fiicei acestuia, Caroline. La început pentru a-i face un favor fetei lui şi mai apoi pentru că îi crescuse încrederea în Valvis, Bertschmann a decis să se asocieze cu tânărul în afaceri, după formula ”unul cu banii, celălalt cu ideile şi munca”. 

Formula s-a păstrat chiar şi după 1996, când Valvis şi Caroline Bertschmann au încetat orice relaţie, iar Jean a fost cel care l-a convins pe Bertschmann de oportunităţile excepţionale pe care le oferea România, ţara în care s-au derulat cele mai multe afaceri comune ale celor doi. 

Bertschmann avea o încredere totală în Valvis, pe care-l considera ”fiul său spiritual” şi-i oferise mandate nelimitate în toate businessurile comune >>.   (Sursa:„Evenimentul Zilei”)

Ei, aţi înţeles acum de ce „Dorna Apemin” era o societate pe acţiuni, cu capital româno-elveţian? Şi, mai ales, ai cui erau banii din afacerile lui Valvis?

Foaaarte ta-ta, ti-ti-ta. Adică telegrafic!

Între timp, bogătaşul Hans Bertschmann moare. Familia lui, inclusiv Caroline îl dau în judecată în Elveţia, pe Valvis. Avocaţii lor, Thierry Ador, Timothee Bauer şi Oana Hălăucescu afirmă că :

“Datele expertizei furnizate în cadrul anchetei generează ipoteza că Jean Valvis a derulat în perioada 1998-2007, (cele două vînzări amintite mai sus, n.n.) operaţiuni economice care au avut în mod clar drept scop prejudicierea principalului său partener de afaceri, Hans Bertschmann. (…) Astfel, moştenitorii lui Hans Bertschmann au formulat o plângere penală împotriva lui Jean Valvis pentru infracţiunile de înşelăciune, abuz de încredere şi gestiune frauduloasă”. 

Grecul este acum urmărit penal 

Casa de avocatură din România „BWSP Hammond Bogaru & Asociaţii”, cu sediul în Bucureşti, apără interesele familiei Bertschmann, împotriva lui Jean Valvis. Ei au anunţat cu câteva zile în urmă că „În urma audierii de luni, 28 octombrie 2013, procurorul elveţian de caz a dispus începerea urmăririi penale, împotriva lui Jean Valvis”.  

Masca de victimă. Din piele de crocodil

De fiecare dată când e prins la colţ, Jean Valvis se dă persecutat.

E distrus, îl doare, suferă!

Într-un episod viitor am să vă ofer o colecţie a lamentărilor lui, cu lacrimi de crocodil. Merită.

Părerea mea: tipul e un artist al genului! 

Pînă atunci, însă, grecul e lovit, oropsit, urgisit, năpăstuit de dezvăluirile făcute de casa amintită de avocatură, din Bucureşti. Într-un răspuns public, Valvis îl interpelează pe reprezentantul ei:

„În ţara de origine, aţi îndrăzni să faceţi ceea ce faceţi în România, domnule Hammond”? 

La Tâncăbeşti, zâmbeşte o mască perfidă 

Cândva, Ovidiu Parfenie l-a întrebat pe Valvis:

„Cum este în Grecia cu zona de protecţie a lacurilor? Are voie cineva să o ocupe ilegal? Aşa cum aţi făcut dv. la Tâncăbeşti? În Grecia aţi respecta legea asta”? 

Răspunsul lui Valvis:

„Da. Acolo, da. Dar aici e România”! 

Ovidiu îşi aminteşte că grecul i-a zâmbit „într-un fel anume… Mult timp, n-am înţeles de ce a făcut-o. Azi însă, îi cunosc cinismul. Şi dispreţul”. 

Ambele, mascate de zâmbetul lui blajin şi cald. De om bun. 

Alt capitol şi masca făţărniciei inocente…

Nicolae Iorga spunea că ipocritul „are multe feţe şi nici un obraz”. 

Încercarea lui Valvis de a prosti lumea cu reclama „celei mai pure ape minerale din lume”, a fost o denaturare intenţionată a adevărului.

În acelaşi timp, Jean Valvis apărea candid şi nevinovat în toată mass media, jucînd rolul cavalerului dreptăţii. Cerea adunarea a 100.000 de semnături, pentru schimbarea Legii Apei în România, pe care tocmai el nu o respecta. 

…şi a minciunilor crase 

Campania agresivă de promovare a „Aqua Carpatica” a avut picioare scurte. A fost o dezinformare de un tupeu maxim. O escrocherie care, între altele, schimba miligramele de nitraţi în procente. Publicitate, cu termeni mistificaţi grolsolan. 

Compania Valvis Holding a avut „intenţia directă de a înşela consumatorii, cu scopul de a obţine un folos material injust”, se arăta în reclamaţia întocmită de către „Apemin”, adică Patronatul Apelor Minerale din România şi adresată primului ministru al ţării, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului general şi a altor foruri de stat.

(va urma)


One thought on “Feţele ascunse ale lui Jean Valvis

  1. Pingback: Anchete Jurnalul de Ilfov 2013 | Complexul Two Lakes Two Brothers ® Tâncăbești

Leave a Reply